MIHEIA
 
CAPITOLUL 1 
Proorocie despre pustiirea lui Iuda și a Samariei din pricina îndepărtării de la Dumnezeu. 

l. Cuvântul Domnului care a fast către Miheia din Moreșet în vremea domniei lui Iotam, Ahaz și Iezechia, regii lui Iuda, când a avut vedenie pentru Samaria și Ierusalim. 
2. Ascultați, voi neamuri toate, ia aminte pământule și tot ce se află pe tine! Căci Domnul Dumnezeu va fi vouă mărturie împotriva voastră, Domnul din templul cel sfânt al Său! 
3. Căci iată Domnul va ieși din locașul Lui, Se va pogorî și va păși peste înălțimile pământului; 
4. Munții se vor topi sub El ca ceara în fața focului și văile vor curge, cum se pornesc la vale apele pe povârniș. 
5. Toate acestea vor fi din pricina fărădelegii lui Iacov și a păcatului casei lui Israel. Care este fărădelegea lui Iacov? Oare nu Samaria? Și care sunt înălțimile lui Iuda? Oare nu Ierusalimul? 
6. Pentru aceasta voi preface Samaria într-o grămadă de pietre adunate de pe câmp, când se sădește via; voi prăvăli în vale pietrele ei și temeliile ei le voi dezveli. 
7. Toate chipurile ei cele cioplite vor fi doborâte, toată bogăția adunată din prețul desfrânării va fi arsă în foc și toate chipurile ei de idoli le voi face una cu pământul; căci din plată de desfrânată i-a adunat și în plată de desfrânată se vor preface! 
8. Din această pricină Mă voi tângui și voi urla, voi merge desculț și gol; voi scoate urlete ca șacalii și țipete ca struții; 
9. Căci rana ei este fără de leac, ajuns-a până în Iuda, atins-a porțile poporului Meu, până la Ierusalim. 
10. Nu dați de veste în Gat, și în Aco, nu plângeți! În Bet-Leafra tăvăliți-vă în pulbere! 
11. Cornul sună pentru voi, locuitori din Șafir. și din cetatea lor nu ies cei din Taanan. Plângere se aude în Bet-Haețel, căci veți fi lipsiți de sprijin. 
12. Cum să nădăjduiască locuitorii cei din Marot că le va fi bine, când nenorocirea de la Domnul s-a coborât la porțile Ierusalimului? 
13. Înhămați caii la căruță, locuitori ai Lachișului! Iată începutul ispășirii păcatului fiicei Sionului, căci în tine s-au aflat fărădelegile lui Israel. 
14. De aceea tu vei renunța să stăpânești Moreșet-Gat; casele Aczibului vor fi o dezamăgire pentru regii Israelului! 
15. Îți voi aduce un nou cuceritor ție care locuiești în Mareșa; strălucirea Israelului va merge până la Odolam! 
16. Fii pleșuvă și te rade pentru copiii tăi cei dragi, mărește-ți pleșuvia ca a vulturului, căci ei au fost duși în robie, departe de tine! 

CAPITOLUL 2 
Fărădelegile fiilor lui Israel și prezicerea robiei lor. 

1. Vai de cei ce cugetă gânduri silnice stând în așternuturile lor și de cei ce săvârșesc fărădelegea la lumina zilei de îndată ce află prilej. 
2. Le plac țarinile, pentru aceea le și răpesc; casele, de aceea le și iau. Calcă silnic drepturile stăpânului și ale casei lui, ale omului și ale moștenirii lui. 
3. Pentru aceasta așa zice Domnul  Iată că Eu pun la cale pentru neamul acesta o nenorocire, de care nu veți putea să vă feriți grumazul vostru și nu veți mai călca mândri; căci vremurile sunt rele. 
4. În vremea aceea veți ajunge de batjocură și vi se va cânta un cântec de jale: "Domnul a spus, și iată că au fost nimiciți! El dă în alte mâini partea de moștenire a poporului Său! Cum ia El fără să mai dea înapoi și ogoarele noastre le împarte vrăjmașului! 
5. Pentru aceasta voi nu veți avea pe nimeni care să arunce funia pentru sorții voștri în obștea Domnului!" 
6. Nu ziceți nimic împotrivă! Nu vă ridicați împotrivă, căci aceasta nu poate să depărteze rușinea voastră! 
7. Casa lui Iacov zice: "Oare Dumnezeu a pierdut răbdarea? Acestea sunt lucrurile Sale?" Cuvintele Mele nu sunt ele, oare, binevoitoare pentru cel ce umblă pe calea cea dreaptă? 
8. Ci voi, împotriva poporului Meu, stați într-ajutor vrăjmașului lui. Mai înainte ca să năvălească Salmanasar voi jefuiți ca la război pe cei care merg cu încredere pe calea lor; 
9. Voi dați afară pe femeile poporului Meu din casele lor plăcute, iar feciorilor lor le luați pentru totdeauna slava Mea! 
10. Sculați-vă și plecați, căci aici nu este loc de odihnă; din pricina întinăciunii lui, va avea parte de chinuri grozave. 
11. O! Dacă ar putea cineva să fie purtat de duhul născocirilor și să spună cuvinte mincinoase, zicând: "Am să-ți proorocesc despre vin și despre băutura cea îmbătătoare", acesta ar fi proorocul poporului acestuia. 
12. Te voi aduna pe tine, Iacove tot, voi strânge laolaltă ceea ce a mai rămas din Israel! Îl voi aduna ca pe oile ce sunt în mare primejdie, ca pe o turmă în mijlocul unei nenorociri. Spăimântați, ei vor fugi departe de locul prăpădului! 
13. Cel ce croiește cale este în fruntea lor; ei își croiesc cale și trec și ies pe o poartă, iar regele merge înaintea lor Domnul este în fruntea lor. 

CAPITOLUL 3 
Mustrări pentru căpetenii și pentru preoți. 

1. Și am zis: "Ascultați acum, căpetenii ale lui Iacov și judecători ai casei lui Israel: Oare nu este datoria voastră să cunoașteți dreptatea? 
2. Ei urăsc binele și iubesc răul, jupoaie pielea de pe oameni și carnea de pe oasele lor. 
3. Și, după ce vor fi mâncat carnea poporului meu, vor fi jupuit pielea și oasele lor le vor fi sfărâmat și prefăcut în bucăți ca și carnea în oală, ca trupul lor în căldare, 
4. Atunci vor striga către Domnul, dar El nu le va răspunde și în vremea aceea Își va ascunde fața Sa de la ei, din pricina faptelor lor celor rele. 
5. Așa zice Domnul împotriva proorocilor care rătăcesc pe poporul meu, care atât cât au în ce să-și înfigă dinții propovăduiesc pacea, dar împotriva celor care nu le aruncă nimic în gură se pornesc cu război. 
6. Pentru aceasta va fi pentru voi noapte în loc de vedenie și întuneric în loc de proorocie! Soarele va apune peste prooroci și ziua se va preface în întuneric! 
7. Văzătorii se vor face de rușine și ghicitorii vor fi de ocară și toți își vor acoperi barba, căci nu vor avea nici un răspuns de la Domnul. 
8. Iar eu mulțumită Duhului lui Dumnezeu sunt plin de putere, de dreptate și de tărie, ca să vădesc fărădelegea lui Iacov și păcatul lui Israel. 
9. Ascultați acestea voi, căpetenii ale casei lui Iacov, judecători ai casei lui Israel, voi cei ce simțiți scârbă pentru dreptate și strâmbați ceea ce este drept, 
10. Care zidiți Sionul cu fărădelegi și Ierusalimul cu strâmbătăți! 
11. Căpeteniile lor fac judecată pentru plocoane, preoții dau învățătura legii pentru plată și profeții profețesc pentru bani și se sprijină pe Domnul zicând: "Domnul este în mijlocul nostru și prăpădul nu va veni peste noi!" 
12. Deci, din pricina voastră, Sionul va fi arat cu plugul ca o țarină și Ierusalimul va fi prefăcut într-un morman de ruine și muntele templului va ajunge o înălțime acoperită cu pădure!" 

CAPITOLUL 4 
Profeție despre chemarea neamurilor și izbăvirea din robie. 

1. Și în zilele cele de apoi, muntele templului Domnului se va înălța peste vârfurile munților și mai sus decât dealurile și către el vor curge popoarele; 
2. Popoare multe se vor îndrepta spre el zicând: "Veniți să ne suim în muntele Domnului, în templul Dumnezeului lui Iacov, și El ne va învăța căile Sale, și să mergem pe cărările Sale, că din Sion va ieși legea și cuvântul lui Dumnezeu din Ierusalim!" 
3. El va fi judecător al multor popoare și dreptate va împărți la neamuri puternice până departe. Acelea vor preface săbiile lor în fiare de plug și lăncile lor în cosoare. Și nici un neam nu va mai ridica sabia împotriva altuia și nu se vor mai învăța cum să se lupte; 
4. Ci fiecare va sta liniștit sub vita și smochinul lui și nimeni nu-i va înfricoșa, căci gura Domnului Savaot a grăit! 
5. Atunci toate popoarele vor umbla fiecare în numele dumnezeului său, iar noi vom merge în numele Domnului Dumnezeului nostru de acum și până în veac! 
6. În ziua aceea, zice Domnul, voi aduna laolaltă pe cei care o luaseră la fugă și pe cei chinuiți; 
7. Și din cei șchiopi voi face un rest și din cei ce au fost împovărați, un neam puternic, și Domnul va împărăți peste ei în muntele Sionului, de acum și până m veac! 
8. Iar la tine, turnul de pază al turmei, colina fiicei Sionului, la tine se va întoarce stăpânirea de odinioară, împărăția fiicei Ierusalimului! 
9. Și acum pentru ce strigi așa de tare? Oare îți lipsește rege și sfătuitorul tău a pierit și te-au cuprins durerile ca pe una care naște? 
10. Sufere dureri de naștere și zvârcolește-te ca o femeie în chinuri, fiică a Sionului, căci vei ieși din cetate și te vei sălășlui în câmp și te vei duce în Babilon. Acolo tu vei fi izbăvită și acolo te va răscumpăra Domnul din mâna vrăjmașilor tăi. 
11. Acum s-au adunat la tine neamuri fără de număr, care zic: "Pângărită să fie, și ochii noștri să privească nesățioși Sionul!" 
12. Dar ele nu cunosc cugetele Domnului și nu pricep sfatul Lui, că El le-a adunat ca snopii pe arie. 
13. Scoală-te și calcă în picioare pe fiica Sionului; că voi face cornul tău de fier și copitele tale de aramă! Tu vei zdrobi popoare multe și prada luată de la ele, Domnului o vei închina și bogățiile lor Stăpânului a tot pământul. 
14. Și acum închide-te cu zid, Bet-Gader! Suntem cuprinși de toate părțile! Ei lovesc cu toiagul peste obraz pe toate semințiile lui Israel! 

CAPITOLUL 5 
Profeție despre nașterea lui Mesia și întoarcerea neamurilor. 

1. Și tu, Betleeme Efrata, deși ești mic între miile lui Iuda, din tine va ieși Stăpânitor peste Israel, iar obârșia Lui este dintru început, din zilele veșniciei. 
2. Pentru aceasta îi va lăsa până în vremea când aceea ce trebuie să nască va naște. Atunci rămășița fraților săi se va întoarce la fiii lui Israel. 
3. El va fi voinic și va paște poporul prin puterea Domnului, întru slava numelui Domnului Dumnezeului Său și toți vor fi fără de grijă, iar El va fi mare, până la marginile pământului. 
4. Și El Însuși va fi pacea noastră! Când Asiria va năvăli în țara noastră și va pătrunde călcând în palatele noastre, noi vom ridica împotriva lui șapte păstori și opt căpetenii, 
5. Care vor pustii țara Asiriei cu sabia și țara lui Nimrod cu sabia scoasă din teacă. Și ne va izbăvi de Asiria, când aceasta va năvăli în țara noastră și când va trece peste hotarele noastre. 
6. Iar restul lui Iacov va fi în mijlocul multor popoare ca roua de la Domnul și ca bura de ploaie pe iarbă, care nu se bizuie pe nimeni și nu așteaptă ajutor de la fiii oamenilor. 
7. Și va mai fi restul lui Iacov, între popoare multe, ca un  leu între dobitoacele din pădure și ca un pui de leu în turma de oi, care trece, calcă în picioare și pradă, fără ca nimeni să-i poată smulge prada. 
8. Mâna ta se va ridica împotriva vrăjmașilor tăi și toți asupritorii tăi vor fi nimiciți! 
9. Și în ziua aceea, zice Domnul, voi nimici caii tăi din mijlocul tău și toate carele tale le voi distruge. 
10. Și voi dărâma orașele din țara ta și toate cetățile tale le voi face una cu pământul. 
11. Și din mâna ta voi nimici pe vrăjitori și tu nu vei mai avea ghicitori; 
12. Voi dărâma idolii tăi și stâlpii idolești din mijlocul tău și nu te vei mai închina lucrurilor mâinilor tale; 
13. Voi nimici dumbrăvile din mijlocul tău și voi tăia copacii tăi, afierosiți idolilor. 
14. Iar în mânia și în iuțimea Mea Mă voi răzbuna asupra popoarelor care nu M-au ascultat. 

CAPITOLUL 6 
Jertfele plăcute Domnului și amenințarea cu pedepse pentru fărădelegi. 

1. Ascultați deci ce zice Domnul: "Scoală-te! Fă judecată cu munții, iar colinele să audă glasul tău". 
2. Ascultați, voi munților, certarea Domnului și voi, neclintite temelii ale pământului! Că Domnul este în judecată cu poporul Său și va grăi împotriva lui Israel. 
3. Poporul Meu! Ce ți-am făcut și cu ce te-am împovărat? Răspunde-Mi! 
4. Eu sunt Cel care te-am scos din țara Egiptului și din casa robiei te-am răscumpărat și ți-am trimis înainte pe Moise, pe Aaron și pe Mariam! 
5. Poporul Meu! Adu-ți aminte de sfatul lui Balac, regele Moabului, și ce i-a răspuns lui Balaam, feciorul lui Peor - când tu ai mers de la Șitim până la Ghilgal - ca să cunoști dreptatea lui Dumnezeu". 
6. "Cu ce mă voi înfățișa înaintea Domnului și mă voi pleca înaintea Dumnezeului celui Preaînalt? Înfățișa-mă-voi cu arderi de tot, cu viței de un an? 
7. Dar, oare, Domnului Îi vor plăcea miile de berbeci, zecile de mii de râuri de untdelemn? Oare Îi voi da pe cel dintâi născut al meu ca preț pentru fărădelegea mea și rodul pântecelui meu pentru păcatul sufletului meu?" 
8. Ți s-a arătat, omule, ceea ce este bun și ceea ce Dumnezeu cere de la tine: dreptate, iubire și milostivire și cu smerenie să mergi înaintea Domnului Dumnezeului tău! 
9. Glasul Domnului strigă către cetate - și este înțelept cine se teme de numele Tău -: "Ascultați, voi seminții și tu obște a cetății! 
10. Oare voi scăpa din vedere casa celui fără de lege, comorile celui păcătos și efa cea mică blestemată? 
11. Oare voi ierta pe cel cu cântare nedrepte și cu greutăți înșelătoare în sac? 
12. Că bogații din cetate sunt plini de silnicie și locuitorii grăiesc cuvinte mincinoase și limba lor este numai viclenie în gura lor. 
13. Și Eu am început să te bat și să te pustiesc din pricina păcatelor tale. 
14. Vei mânca, dar nu te vei sătura și foamea va roade lăuntrul tău; vei pune la o parte, dar nu vei putea scăpa nimic, și ceea ce vei scăpa, voi trece prin ascuțișul sabiei. 
15. Tu vei semăna, dar nu vei secera; vei călca în teasc smochine, dar nu te vei unge cu untdelemn; vei face must, dar nu vei bea vin. 
16. Căci voi ați luat aminte la rânduielile lui Omri și la toate faptele casei lui Ahab și v-ați purtat după sfaturile lor, ca să vă dau pustiirii și pe locuitorii tăi, batjocurii. Pentru aceasta veți avea în sarcina voastră ocara poporului Meu!" 

CAPITOLUL 7 
Mustrarea Iudeilor și făgăduința izbăvirii de robie. 

1. Vai mie! Căci am ajuns ca după culesul fructelor de vară, ca după culesul viilor! Nu se mai află nici un strugure de mâncare, nici o smochină timpurie pe care o dorește sufletul meu! 
2. Om cucernic nu mai este în țară și nici un om drept pe pământ; toți pândesc să verse sânge, unii întind cursă altora. 
3. Mâinile lor sunt gata să săvârșească răul: căpetenia cere daruri, judecătorul cere plată și cel mare grăiește după pofta sufletului său. 
4. Cel mai bun dintre ei este ca un spin, cel mai cinstit dintre ei este mai rău decât un gard de mărăcini. Ziua vestită de străjile Tale, ziua pedepsirii Tale a sosit; acum ei vor fi în mare tulburare! 
5. Nu vă încredeți în prieteni și în cel de aproape nu vă puneți nădejdea și de aceea care se sprijină pe pieptul tău păzește cuvintele gurii tale! 
6. Căci feciorul defaimă pe tatăl său și fiica se scoală împotriva mamei sale; iar dușmanii omului sunt cei din casa lui. 
7. Ci eu numai spre Domnul voi aținti privirea, în Domnul Dumnezeul meu îmi voi pune nădejdea și Dumnezeul meu mă va asculta. 
8. Nu te bucura de mine, vrăjmașa mea, căci dacă eu cad, mă scol, iar când stau în întuneric, Domnul este lumina mea. 
9. Îndura-voi mânia Domnului, căci am păcătuit împotriva Lui, până când El va judeca pricina mea și îmi va face dreptate; El mă va scoate la lumină și voi privi dreptatea Lui. 
10. Să vadă vrăjmașa mea și să se ascundă de rușine, ea care-mi spunea: "Unde este Domnul Dumnezeul tău?" Ochii mei se vor uita la ea, și ea va fi călcată în picioare ca noroiul de pe ulițe. 
11. Vine ziua când zidurile tale vor fi zidite iarăși, când nu va mai fi nici o lege din acestea. 
12. În ziua aceea vor veni la tine din Asiria și din cetățile Egiptului, din Egipt și până la Eufrat, de la o mare ș? până la cealaltă și de la un munte până la altul. 
13. Țara se va preface în pustiu din pricina locuitorilor ei, ca preț al purtării lor. 
14. Paște poporul cu toiagul tău, turma moștenirii tale, cea care sălășluiește singură în pădure, în mijlocul Carmelului! Să pască în Vasan și în Galaad ca în zilele cele de altădată! 
15. Ca în ziua când ai ieșit din țara Egiptului îți voi arăta lucruri minunate! 
16. Vedea-vor neamurile și se vor rușina, cu toată puterea lor; vor pune mâna la gură, iar urechile lor vor fi cuprinse de surzenie. 
17. Vor linge pulbere ca șerpii, ca și târâtoarele pământului vor fi cuprinse de spaimă, ieșind din ascunzișurile lor; vor veni tremurând către Domnul Dumnezeul nostru și se vor înfricoșa de Tine. 
18. Cine este Dumnezeu ca Tine, Care ierți fărădelegea și treci cu vederea păcatele restului moștenirii Tale? Mânia Lui nu ține totdeauna, căci El iubește îndurarea. 
19. Și milostivește-Te iarăși spre noi și fărădelegile noastre calcă-le în picioare! Aruncă în adâncul mării toate păcatele noastre. 
20. Păstrează credincioșia făgăduită lui Iacob și îndurarea pe care ai arătat-o lui Avraam, precum ai jurat către părinții noștri în zilele de odinioară. 
 
 

Pagina anterioara | Cuprins | Coperta | Pagina urmatoare