EPISTOLA ÎNTÂIA CĂTRE TESALONICIENI  
A SFÂNTULUI APOSTOL PAVEL
 
CAPITOLUL 1 
Pavel laudă credința tesalonicenilor 

1. Pavel și Silvan și Timotei, Bisericii tesalonicenilor în Dumnezeu-Tatăl și în Domnul Iisus Hristos: Har vouă și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Iisus Hristos. 
2. Mulțumim lui Dumnezeu totdeauna pentru voi toți și vă pomenim în rugăciunile noastre, 
3. Aducându-ne aminte neîncetat, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, de lucrul credinței voastre și de osteneala iubirii și de stăruința nădejdii voastre în Domnul nostru Iisus Hristos. 
4. Fraților de Dumnezeu iubiți, noi știm cum ați fost aleși; 
5. Că Evanghelia noastră n-a fost la voi numai în cuvânt, ci și întru putere și în Duhul Sfânt și în deplină încredințare, precum bine știți ce fel am fost între voi, pentru voi. 
6. Și voi v-ați făcut următori ai noștri și ai Domnului, primind cuvântul cu bucuria Duhului Sfânt, deși ați avut multe necazuri. 
7. Așa încât v-ați făcut pildă tuturor celor ce cred din Macedonia și din Ahaia, 
8. Căci, de la voi, cuvântul Domnului a răsunat nu numai în Macedonia și în Ahaia, ci credința voastră în Dumnezeu s-a răspândit în tot locul, astfel că nu e nevoie să mai spunem noi ceva. 
9. Căci ei înșiși istorisesc despre noi cum am fost primiți la voi și cum v-ați întors la Dumnezeu, de la idoli, ca să slujiți Dumnezeului celui viu și adevărat, 
10. Și să așteptați pe Fiul Său din ceruri, pe Care L-a înviat din morți, pe Iisus, Cel ce ne izbăvește de mânia cea viitoare. 

CAPITOLUL 2 
Râvna pentru predicarea Evangheliei. 

1. Căci știți voi înșivă, fraților, că venirea noastră la voi n-a fost zadarnică. 
2. Ci, după ce am suferit și am fost, precum știți, ocărâți în Filipi, am îndrăznit întru Dumnezeul nostru să grăim în fața voastră, cu multă luptă, Evanghelia lui Dumnezeu. 
3. Pentru că îndemnul nostru nu venea din rătăcire, nici din gânduri necurate, nici din înșelăciune, 
4. Ci, după cum am fost socotiți vrednici de Dumnezeu ca să ni se încredințeze Evanghelia, așa vorbim, nu căutând să plăcem oamenilor, ci lui Dumnezeu care ne încearcă inimile. 
5. Căci niciodată nu ne-am arătat cu cuvinte de lingușire, după cum știți, nici cu ascunse porniri de lăcomie. Dumnezeu îmi este martor. 
6. Nici n-am căutat slavă de la oameni, nici de la voi, nici de la alții, deși puteam să fim cu greutate, ca apostoli ai lui Hristos. 
7. Noi însă am fost blânzi în mijlocul vostru, așa precum o doică îngrijește pe fiii săi; 
8. Astfel, iubindu-vă, eram bucuroși să vă dăm nu numai Evanghelia lui Dumnezeu, ci chiar și sufletele noastre pentru că ne-ați devenit iubiți. 
9. Vă aduceți aminte, fraților, de osteneala și de truda noastră; lucrând zi și noapte, ca să nu fim povară nici unuia din voi, așa v-am propovăduit Evanghelia lui Dumnezeu. 
10. Voi sunteți martori, și Dumnezeu de asemenea, cât de sfânt și cât de drept și fără de prihană ne-am purtat între voi credincioșii; 
11. Ca un părinte pe copiii săi, precum știți, așa v-am rugat și v-am mângâiat. 
12. Și v-am rugat cu stăruință să umblați cum se cuvine înaintea lui Dumnezeu, Celui ce vă cheamă la împărăția și la slava Sa. 
13. De aceea și noi mulțumim lui Dumnezeu neîncetat, că luând voi cuvântul ascultării de Dumnezeu de la noi, nu l-ați primit ca pe un cuvânt al oamenilor, ci, așa precum este într-adevăr, ca pe un cuvânt al lui Dumnezeu, care și lucrează întru voi cei ce credeți. 
14. Căci voi, fraților, v-ați făcut următori ai Bisericilor lui Dumnezeu, care sunt în Iudeea, întru Hristos Iisus, pentru că ați suferit și voi aceleași de la cei de un neam cu voi, după cum și ele de la iudei, 
15. Care și pe Domnul Iisus L-au omorât ca și pe proorocii lor; și pe noi ne-au prigonit și sunt neplăcuți lui Dumnezeu și tuturor oamenilor sunt potrivnici, 
16. Fiindcă ne opresc să vorbim neamurilor, ca să se mântuiască, spre a se împlini pururea măsura păcatelor lor. Dar la urmă, i-a ajuns mânia lui Dumnezeu. 
17. Iar noi, fraților, fiind despărțiți de voi, o bucată de vreme, cu ochii nu cu inima, ne-am sârguit cu atât mai mult, cu mare dor, să vedem fața voastră. 
18. Pentru aceea, am voit să venim la voi, îndeosebi eu Pavel - o dată și încă altă dată, - dar ne-a împiedicat satana. 
19. Căci care este nădejdea noastră, sau bucuria, sau cununa laudei noastre, dacă nu chiar voi, înaintea Domnului nostru Iisus, întru a Lui venire? 
20. Căci voi sunteți slava și bucuria noastră. 

CAPITOLUL 3 
Rugăciune pentru sporirea și întărirea în credință a tesalonicenilor. 

1. De aceea, nemaiputând răbda, noi am hotărât să rămânem singuri la Atena. 
2. Și am trimis pe Timotei, fratele nostru și slujitorul lui Dumnezeu și împreună-lucrător cu noi la Evanghelia lui Hristos, ca să vă întărească și să vă îndemne în credința voastră, 
3. Ca nimeni să nu se clatine în aceste necazuri, căci singuri știți că spre aceasta suntem puși. 
4. Căci și când eram la voi, v-am spus de mai înainte că vom avea de suferit necazuri, precum s-a și întâmplat și știți prea bine. 
5. Pentru aceea și eu, fiind nerăbdător, am trimis ca să cunosc credința voastră, ca nu cumva să vă fi ispitit ispititorul și în zadar să ne fie osteneala. 
6. Acum însă, venind Timotei de la voi la noi și dându-ne vestea bună despre credința și dragostea voastră și că aveți bună amintire de noi totdeauna, dorind să ne vedeți; la fel și noi pe voi, 
7. De aceea, fraților, ne-am simțit mângâiați întru voi, prin credința voastră, în toată nevoia și strâmtorarea noastră. 
8. Căci acum noi suntem vii, dacă voi stați neclintiți întru Domnul. 
9. Și ce mulțumire, pentru voi, putem să dăm în schimb lui Dumnezeu, pentru toată bucuria cu care ne bucurăm pentru voi, înaintea Dumnezeului nostru? 
10. Noaptea și ziua ne rugăm cu prisosință, ca să vedem fața voastră și să împlinim lipsurile credinței voastre. 
11. Dar însuși Dumnezeu și Tatăl nostru, și Domnul nostru Iisus Hristos să îndrepteze calea noastră către voi! 
12. Iar pe voi, Domnul să vă înmulțească și să prisosiți în dragoste unul către altul și către toți, precum și noi față de voi, 
13. Spre întărirea inimilor voastre, ca să fiți fără de prihană întru sfințenie, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, la venirea Domnului nostru Iisus Hristos, cu toți sfinții Săi. 

CAPITOLUL 4 
Trebuie să stăruim în curăție și în iubire. Despre cei adormiți și despre cei rămași vii, la venirea Domnului. 

1. În sfârșit, fraților, vă rugăm și vă îndemnăm în Domnul Iisus, ca așa cum ați primit de la noi dreptar cum se cuvine să umblați și să plăceți lui Dumnezeu - în care chip și umblați - așa să sporiți tot mai mult. 
2. Fiindcă știți ce porunci v-am dat, prin Domnul Iisus. 
3. Căci voia lui Dumnezeu aceasta este: sfințirea voastră; să vă feriți de desfrânare, 
4. Ca să știe fiecare dintre voi să-și stăpânească vasul său în sfințenie și cinste, 
5. Nu în patima poftei cum fac neamurile, care nu cunosc pe Dumnezeu. 
6. Și nimeni să nu întreacă măsura și să nu nedreptățească pe fratele său, în această privință, căci Domnul este răzbunător pentru toate acestea, după cum v-am și spus mai înainte și v-am dat mărturie. 
7. Căci Dumnezeu nu ne-a chemat la necurăție, ci la sfințire. 
8. De aceea, cel ce disprețuiește (acestea), nu disprețuiește un om, ci pe Dumnezeu, Care v-a dat pe Duhul Său cel Sfânt. 
9. Despre iubirea frățească nu aveți trebuință să vă scriu, pentru că voi înșivă sunteți învățați de Dumnezeu ca să vă iubiți unul pe altul. 
10. Aceasta o și faceți, față de toți frații, din întreaga Macedonie. Dar vă îndemnăm, fraților, să prisosiți mai mult! 
11. Și să râvniți ca să trăiți în liniște, să faceți fiecare cele ale sale și să lucrați cu mâinile voastre precum v-am dat poruncă, 
12. Ca să umblați cuviincios față de cei din afară (de Biserică) și să nu aveți trebuință de nimeni. 
13. Fraților, despre cei ce au adormit, nu voim să fiți în neștiință, ca să nu vă întristați, ca ceilalți, care nu au nădejde, 
14. Pentru că de credem că Iisus a murit și a înviat, tot așa (credem) că Dumnezeu, pe cei adormiți întru Iisus, îi va aduce împreună cu El. 
15. Căci aceasta vă spunem, după cuvântul Domnului, că noi cei vii, care vom fi rămas până la venirea Domnului, nu vom lua înainte celor adormiți, 
16. Pentru că Însuși Domnul, întru poruncă, la glasul arhanghelului și întru trâmbița lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, și cei morți întru Hristos vor învia întâi, 
17. După aceea, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiți, împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh, și așa pururea vom fi cu Domnul. 
18. De aceea, mângâiați-vă unii pe alții cu aceste cuvinte. 

CAPITOLUL 5 
A doua venire a lui Hristos. Cuviincioasă pregătire pentru ea. 

1. Iar despre ani și despre vremuri, fraților, nu aveți nevoie să vă scriem, 
2. Căci voi înșivă știți bine că ziua Domnului vine așa, ca un fur noaptea. 
3. Atunci când vor zice: pace și liniște, atunci, fără de veste, va veni peste ei pieirea, ca și durerile peste cea însărcinată, și scăpare nu vor avea. 
4. Voi însă, fraților, nu sunteți în întuneric, ca să vă apuce ziua aceea ca un fur. 
5. Căci voi toți sunteți fii ai luminii și fii ai zilei; nu suntem ai nopții, nici ai întunericului. 
6. De aceea să nu dormim ca și ceilalți, ci să priveghem și să fim treji. 
7. Fiindcă cei ce dorm, noaptea dorm; și cei ce se îmbată, noaptea se îmbată. 
8. Dar noi, fiind ai zilei, să fim treji, îmbrăcându-ne în platoșa credinței și a dragostei și punând coiful nădejdii de mântuire; 
9. Că Dumnezeu nu ne-a rânduit spre mânie, ci spre dobândirea mântuirii, prin Domnul nostru Iisus Hristos, 
10. Care a murit pentru noi, pentru ca noi, fie că veghem, fie că dormim, cu El împreună să viețuim. 
11. De aceea, îndemnați-vă și zidiți-vă unul pe altul, așa precum și faceți. 
12. Vă mai rugăm, fraților, să cinstiți pe cei ce se ostenesc între voi, care sunt mai-marii voștri în Domnul și vă povățuiesc; 
13. Și pentru lucrarea lor, să-i socotiți pe ei vrednici de dragoste prisositoare. Trăiți între voi în bună pace. 
14. Vă rugăm însă, fraților, dojeniți pe cei fără de rânduială, îmbărbătați pe cei slabi la suflet, sprijiniți pe cei neputincioși, fiți îndelung-răbdători față de toți. 
15. Luați seama să nu răsplătească cineva cuiva răul cu rău, ci totdeauna să urmați cele bune unul față de altul și față de toți. 
16. Bucurați-vă pururea. 
17. Rugați-vă neîncetat. 
18. Dați mulțumire pentru toate, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi. 
19. Duhul să nu-l stingeți. 
20. Proorociile să nu le disprețuiți. 
21. Toate să le încercați; țineți ce este bine; 
22. Feriți-vă de orice înfățișare a răului. 
23. Însuși Dumnezeul păcii să vă sfințească pe voi desăvârșit, și întreg duhul vostru, și sufletul, și trupul să se păzească, fără de prihană, întru venirea Domnului nostru Iisus Hristos. 
24. Credincios este Cel care vă cheamă. El va și îndeplini. 
25. Fraților, rugați-vă pentru noi. 
26. Îmbrățișați pe toți frații cu sărutare sfântă. 
27. Vă îndemn stăruitor pe voi întru Domnul, ca să citiți scrisoarea aceasta tuturor sfinților frați. 
28. Harul Domnului nostru Iisus Hristos să fie cu voi. Amin! 
 

Pagina anterioara | Cuprins | Coperta | Pagina urmatoare