Întrebări şi răspunsuri despre Sfânta Liturghie (1)

 

Despre Sf. Liturghie în general

 

1.      Ce înseamnă cuvântul „liturghie”?

 

Cuvântul liturghie vine din greceşte (leitourgia) şi înseamnă „slujire sau oficiu public”. În biserica primelor veacuri cuvântul liturghie reprezenta nu numai slujbele bisericeşti ci şi orice serviciu făcut pentru comunitatea creştină[1]. Astăzi, în sens mai restrâns, prin liturghie înţelegem „slujba obştească”  care se săvârşeşte în comun, în Biserică, pentru toată lumea care crede în adevăratul Dumnezeu.

 

2.      Ce este Sfânta Liturghie?

 

Sfânta Liturghie este cea mai înaltă rugăciune de laudă şi mulţumire şi de cerere pe care o aduce Biserica lui Dumnezeu pe pământ[2]. Săvârşirea acesteia are ca obiect prefacerea darurilor în dumnezeiescul Trup şi sânge al Domnului în scopul sfinţirii credincioşilor prin împărtăşirea cu acestea.[3] Prin Sfânta Liturghie se realizează unirea în iubire cu Sfânta Treime şi a tuturor credincioşilor creştini între ei. Sfânta Liturghie uneşte Cerul cu pământul, pe îngeri şi pe sfinţi cu noi oamenii cei păcătoşi.[4]

 

3.      Cine a instituit Sfânta Liturghie?

 

Sfânta Liturghie a fost întemeiată de Mântuitorul Iisus Hristos la Cina cea de Taină când "a luat pâinea şi, binecuvântând, a frânt şi a dat ucenicilor săi zicând: Luaţi mâncaţi acesta este trupul Meu. Şi luând paharul şi mulţumind le-a dat zicând: Beţi dintru acesta toţi, că acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor" (Mt. 26, 26-28).

Sfinţii Evanghelişti Marcu şi Luca precum şi Sfântul Apostol Pavel ne arată că Mântuitorul a lăsat Bisericii porunca de a săvârşi Sfânta Liturghie: "Să faceţi aceasta întru pomenirea Mea" (Mc. 14, 22-24; Lc. 22, 19-20, I Cor. 11, 22-25).

 

4.      Ce căştigăm dacă participăm la Sfânta Liturghie?

 

Scopul principal al Sfintei Liturghii este împărtăşirea ccredincioşilor cu Sfântul Trup şi Sânge al Mântuitorului. Sfânta Împărtăşanie este hrana necesară creşterii noastre duhovniceşti în Hristos şi merinde pentru viata veşnică, dupa cuvântul Mântuitorului : "Trupul Meu este adevărata mâncare şi Sângele Meu adevărata băutură " (In10, 10). Şi in alt loc " Eu am venit ca ( lumea ) viaţă să aibă şi din belşug să aibă " (In10, 10). Şi "Eu sunt pâinea cea vie care s-a pogorât din cer" (In6, 51). Sau "Cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu are viaţă veşnică" (In6, 54).

Sfânta Liturghie nu este numai o simplă amintire, o comemorare istorică, cum greşit învaţă protestanţii, ci luând cu adevărat pe Hristos în noi primim putere de viata dătătoare, dupa cuvintele:"De nu veţi mânca Trupul Fiului Omului şi nu veţi bea Sângele Lui, nu veţi avea viaţă în voi" (In 6, 53 ). Iată deci cât de importantă este participarea noastră la această Taină!


 

5.      Cine poate săvârşi Sf. Liturghie?

 

Sfânta Liturghie poate fi săvârşită numai de episcopii şi preoţii hirotoniţi canonic, ajutaţi de diaconi. Preoţii care au fost opriţi de la slujire (caterisiţi) sau cei de altă credinţă decât cea ortodoxă, nu pot săvârşi dumnezeiesca Liturghie în Biserica noastră.

Credincioşii joacă şi ei un rol foarte important, Liturghia nici nu poate fi săvârşită numai de către preot, în absenta credincioşilor.

Din păcate, în vremurile noastre, această constiinţă în mare măsură s-a pierdut astfel încât mulţi nu mai înţeleg faptul că adunarea credincioşilor împreună cu clericii în locaşul bisericii este o conditie esenţială pentru săvârşirea Sfintei Liturghii[5]. Sf. Liturghie este slujba care face ca, prin unirea tuturor în rugăciune şi jertfă, Biserica "să fie" Una, aşa cum mărturisim în Simbolul de Credinţă.

 

6.      Când se slujeşte Sf. Liturghie?

 

Sfânta Liturghie poate fi săvârşită în toate zilele anului, în afară de anumite zile rânduite, numite aliturgice. În Mănăstiri Sf. Liturghie se săvârşeşte în fiecare zi.  În Bisericile de mir, adică la cele din oraşe şi sate, Sf. Liturghie se slujeşte mai ales Duminica, Sâmbăta şi de marile sărbători.

Sfânta Liturghie se slujeşte dimneaţa, până la amiază. În afară de unele excepţii, Liturghia nu se săvârşeşte după amiaza şi seara.

Nici un preot sau episcop ortodox nu poate săvârşi două Sf. Liturghii în aceeaşi zi şi pe acelaşi sfânt altar, pentru că Mântuitorul s-a răstignit numai odată pe cruce pentru noi.[6]

 

 

7.      Unde se poate sluji Sf. Liturghie?

 

Liturghia Ortodoxă se săvârşeşte numai în biserici ortodoxe, sfinţite canonic de episcopi. În situaţii speciale, la adunări mari de oameni, ca la hram sau alte sărbători mari, cu binecuvântarea episcopului, se poate sluji Sf. Liturghie afară, într-un loc curat,  pe un altar dinainte pregătit, pe care trebuie să fie întotdeauna Sf. Antimis.

 

8.      Ce este Sf. Antimis?

 

Antimisul este unul dintre cele mai importante obiecte liturgice care nu trebuie să lipsească din nici o biserica. El se dă preotului de către episcopul locului şi este semnul recunoaşterii canonice a acestuia.

Sf. Antimis este confecţionat din panza de in sau mătase, cu formă pătrată, cu laturi de aproximativ 50-60 cm. Este pictat cu scene din patimile Mântuitorului nostru Iisus Hristos, tema reprezentativă fiind punerea in mormânt a Domnului. In timpul Liturghiei, Sfântul Antimis simbolizează mormântul Mântuitorului Iisus Hristos, precum şi giulgiul în care a fost înfăşurat trupul Lui la punerea în mormânt. Intr-unul din colţuri sunt cusute părticele din moaştele unor sfinţi.

Fără acest obiect liturgic nu se poate oficia Sfânta Liturghie, iar când aceasta se oficiază în aer liber, antimisul ţine locul Sfintei Mese. In biserica, el se pastrează în altar, pe Sfânta Masa, sub Sfânta Evanghelie.

 

9.      Câte feluri de Liturghii exista în Biserica Ortodoxă?

 

În Biserica Ortodoxă se săvârşesc trei feluri de Liturghii:

a.       Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur, care se săvârşeşte aproape în tot timpul anului în afară de Postul Mare al Paştilor şi câteva Duminici şi sărbători

b.       Liturghia Sf. Vasile cel Mare, mai lungă decât prima, care se săvârşeşte de 10 ori pe an, în primele 5 Duminici ale Postului Mare, în Joia şi în Sâmbăta Mare, la 1 ianuarie şi în ajunul Naşterii şi Botezului Domnului.

c.       Liturghia darurilor dinainte sfinţite, sau a Sf. Grigorie Dialogul care se săvârşeşte în tot Postul Mare de luni până vineri, mai ales la Mănăstiri. Ea nu este de fapt  o Liturghie deoarece în cadrul ei nu se aduce Sfânta Jertfă şi nu se sfinţesc darurile. Ea este un ritual solemn de împărtăsire cu Sfintele Taine, sfinţite la una din Liturghiile propriu-zise, săvârşită mai devreme.

 

10.  De ce avem mai multe Sfinte Liturghii?

 

Datorită neîntreruptei lucrării a Duhului Sfânt în Biserică, forma originară a Liturghiei Sfinţilor Apostoli, a evoluat de-a lungul secolelor. La început episcopii aveau o mare libertate de improvizare a rugăciunilor din cadrul Sf. Liturghii. Dar pentru că se putea ajunge la o prea mare diversitate s-a simţit nevoia uniformizării acestora. Prin contribuţia personală a marilor ierarhi, adaptări locale, etc., s-a ajuns, în diferite regiuni ale imperiului roman, la conturarea unor variante în săvârşirea Sfintei Liturghii.

În primele trei secole se întâlneau mai ales rânduielile specifice principalelor centre creştine de atunci ( Ierusalim, Antiohia, Cezareea Capadociei, Alexandria, Roma ). Începând cu sec. IV dH, odată cu creşterea importanţei Constantinopolului ca centru al creştinismului, în răsărit s-a impus ritul liturgic constantinopolitan sau bizantin. Ritul bizantin a devenit ritul liturgic propriu Bisericii Ortodoxe.

 

 

11.  Din câte părţi se compune Sf. Liturghie?

 

Sfânta Liturghie are trei părţi principale: Proscomidia, partea pregătiroare, care se săvârşeşte dimineaţa în taină  Liturghia celor chemaţi (a catehumenilor) care începe de la binecuvântarea de Liturghie până la ectenie celor chemaţi şi Liturghia credincioşilor care începe de la ectenia celor chemaţi până la sfârşit.

 

12.  Este Sfânta Liturghie mereu la fel?

 

Unele părţi ale Sf. Liturghii sunf fixe iar altele se schimbă de la o slujbă la alta. Dintre părţile fixe avem ecteniile (sau rugăciunile de cerere), Crezul, rugăciunile de invocare a Sf. Duh, rugăciunea Tatăl nostru etc. Părţile care se schimbă sunt lecturile din Apotol sau Sf. Evanghelie, şi unele cântări precum antifoanele, axionul , troparele sfinţilor şamd.

 

13.  De ce unii credincioşi se plictisesc la Sfânta Liturghie?

 

Cauza principală este necunoaşterea importanţei Sf. Liturghii în viaţa lor şi a necesităţii prezenţei lor în biserică. Fiecare îsi are rolul său unic în slujire şi lipsa de la slujbă este resimţită, conştient sau inconştient, de întreaga Biserică. De asemenea, aşa cum prezenţa preotului este necesară încă de la începutul slujbei, şi prezenţa co-slujitorilor săi (credincioşii) este necesară tot de atunci.

Liturghia ne uneşte pe toţi în slujirea lui Dumnezeu, este o împreună-slujire a clerului şi a credincioşilor. În slujbă alternează dialogurile dintre preot şi credincioşi în care preotul îl reprezintă pe Hristos. Prin rugăciunile pe care le citeşte preotul devine purtătorul de cuvânt al comunităţii în faţa lui Dumnezeu, credincioşii întărind cererile prin răspunsul "Doamne miluieşte" sau îşi exprimă totalul acord prin cuvântul "Amin". [7]

Dacă fiecare dintre noi am realiza minunile mai presus de mintea omenească care se petrec sub ochii noştri în timpul Sf. Liturghii, atunci nu mai poate fi vorba de plictiseală. De ceea este foarte important să ne însuşim semnificaţia rânduielilor acestei dumnezeieşti slujbe, ca să putem participa activ la săvârşirea aceseia, alături de întreaga noastră comunitate creştină.

 

diacon Vasile Tudora

 

 



[1] Pr. Prof. Ion Bria, Dicţionar de teologie ortodoxă, Ed. IBMBOR 1994, p. 237

[2] Arhim. Ioanichie Bălan, Călăuză ortodoxă în Biserică,  Ed. Sf. Măn. Sihăstria, 1991, p. 157

[3] Sf. Nicolae Cabasila, Tâlcuirea Dumnezeieştii Liturghii

[4] Arhim. Ioanichie Bălan, op.cit. p. 158

[5] Pr. Florin Botezan, Liturghie şi euharistie

[6] Arhim. Ioanichie Bălan, op.cit. p. 161-162

[7] Pr. Florin Botezan, op.cit.